Modúlul de instruire pentru utilizarea Ghidului Ocupatiilor

Cui îi este destinat?

Consilierilor carierei care fie nu au folosit înainte Ghidul Ocupatiilor (GO) sau care vor să se gândească mai serios cum se leagă acesta de toate celelalte interventii pe care le folosesc în practica de consiliere si orientare si de toate celelalte resurse pe care le folosesc pentru a sprijini o persoană care solicită sprijin.

Profesorilor din unităti de educatie si formare, de toate nivelurile, unde GO este folosit pentru consilierea orientării scolare si profesionale, a dezvoltării carierei.

Unele părti ale GO - în special partea întâi – poate fi utilă pentru cei care caută ei însisi îndrumare dacă nu sunt siguri de unde să înceapă sau cum i-ar putea ajuta acest web site.

Obiective

După încheierea Modúlului de instruire veti putea:

1. să spuneti cum corespunde GO nevoilor utilizatorilor săi ca model de consiliere,

2. să descrieti criteriile pe care le-ati folosi pentru a-i îndruma pe utilizatorii GO către sectiunea potrivită a programului si când nu ati recomanda utilizarea acestuia,

3. să descrieti trei niveluri de sprijin pentru utilizatori si, de aici, trei contexte potentiale de utilizare,

4. să utilizati GO ca instrument al unei sedinte de consiliere de grup,

5. să integrati GO ca resursă de învătare în practica actuală si de perspectivă a institutiei dumneavoastră.

Aspecte generale

Partea 1. Ce poate face GO pentru tine?

Acesta introduce ideea rezultatelor consilierii si propune cinci directii pentru acestea. Arată cum ne poate ajuta GO pentru a realiza unele sau toate dintre aceste directii. Această sectiune poate fi folosită de către cei care caută îndrumare sau care doresc unele sfaturi privind modul de folosire a programului sau de către consilierii carierei care doresc o imagine rapidă a felului în care se leagă GO de rezultatele consilierii.

Partea 2. Unde încep?

Aceasta duce ideea cu un pas mai înainte si introduce conceptul diagnosticului în consilierea carierei, arătând că cei care solicită consiliere pot fi diferiti în ceea ce priveste promptitudinea în luarea deciziilor, complexitatea problemelor cu care se confruntă si etapa ciclului de consiliere la care au ajuns până în prezent. Explică, de asemenea, de ce este important să se realizeze aceasta înainte de a încerca să oferi ajutor.

Partea 3. Acum testează-te pe tine

Discută cum pot fi potrivite resursele disponibile în GO pe matricea generală de resurse ale consilierii si vă oferă exercitii practice pe care să le încercati. La sfârsit, există o scurtă listă de verificare care ar putea să vă fie utilă dacă sunteti managerul sau cel care elaborează politica organizatiei dumneavoastră sau aveti un aport semnificativ la luarea deciziilor de politică a resurselor umane.

Partea 4. Folosirea GO la grupuri

Discută despre consulierea de grup – de ce avem nevoie de aceasta, ciclul de învătare din experientă si oferă patru exercitii de probă pentru ilustrarea modului cum GO poate fi folosit în consilierea de grup.

Ati putea începe cu oricare dintre aceste actiuni, dar în timp ce părtile 1 si 4 pot fi folosite separat de celelalte, veti vedea că părtile 2 si 3 merg bine împreună, în această ordine.

Ce poate face GO pentru dumneavoastră

Pentru a face o optiune bună în privinta carierei, în primul rând, trebuie să vă cunoasteti pe dumneavoastră însivă – să stiti ce vă place si ce vă displace, de ce sunteti capabil, ce puteti oferi unui angajator. De asemenea, trebuie să stiti ce puteti face – ocupatiile, locurile de muncă sau cursurile către care sunteti deschisi. Trebuie să le găsiti pe cele care se potrivesc bine intereselor, deprinderilor si temperamentului dumneavoastră, cele care vă plac mai mult fată de cele care vă displac. Apoi, s-ar putea să fie necesar să decideti pentru care dintre cele de pe lista dumneavoastră de priorităti veti opta. Aceasta poate însemna că va trebui să vă gânditi mai serios la ceea ce doriti cu adevărat de la viată si muncă – valorile dumneavoastră. În sfârsit, trebuie să elaborati tacticile de a obtine ceea ce doriti – cum să găsiti un loc de muncă, să-l solicitati si să reusiti la interviu.

Dacă nu reusiti imediat, s-ar putea să aveti nevoie de ajutor în solutionarea problemei somajului. Dacă reusiti, s-ar putea să aveti nevoie de ajutor în trecerea de la o ocupatie sau loc de muncă la altul.

Unde ati ajuns până în prezent? Oriunde v-ati afla în acest proces, GO vă poate ajuta:

Vă veti spori nivelul de autocunostere: prin cunoasterea mai bună a intereselor si aptitudinilor dv. după folosirea GO:

q puteti completa Chestionarul de interese si vă veti edifica asupra interesele dumneavoastră,

q puteti completa Chestionarul de aptitudini si veti afla la ce sunteti bun în activitate,

q veti putea să vă gânditi la ce anume simtiti în privinta diferitelor aspecte ale muncii – locul de muncă, ce purtati când munciti si asa mai departe,

q veti fi capabil să vă gânditi la lucrurile pe care doriti să le evitati sau care v-ar displăcea.

Vă veti spori nivelul deconstientizare a oportunitătilor: când veti termina veti avea o idee mai bună despre:

q ce ocupatii există, cum sunt acestea,

q în ce fel seamănă cu alte ocupatii din aceeasi familie de locuri de muncă sau diferă de acestea,

q categoriile de oameni care le efectuează,

q care sunt calificările de intrare, instruire, perspectivele,

q cum arată locul de muncă acolo unde se desfăsoară aceste ocupatii,

q ce deprinderi sunt necesare pentru a le exercita,

q cum v-ati simti dacă ati lucra pentru dumneavoastră.

Vă poate ajuta să potriviti ceea ce stiti despre dumneavoastră – interesele dumneavoastră, ceea ce vă place si ceea ce vă displace si aptitudinile dumneavoastră – cu ocupatiile:

q Chestionarul de interese vă oferă o listă de ocupatii care se potrivesc intereselor dumneavoastră,

în plus:

q puteti vedea cum se îmbracă oamenii din diferite grupe ocupationale, puteti selecta grupurile cu care ati dori să semănati si puteti vedea ocupatiile pentru care oamenii se îmbracă astfel,

q puteti selecta dintr-o listă de 100 cuvinte-cheie pe cele care sunt importante pentru dumneavoastră si vedeti ce ocupatii îndeplinesc cerintele dv.,

q dacă aveti vreo dizabilitate puteti vedea ocupatiile în care ati putea intra fără dificultate,

q puteti obtine o listă a ocupatiilor unde disciplinele dumneavoastră favorite din scoală ar putea fi utile,

q puteti vedea ce ocupatii rămân atunci când le eliminati pe cele în care trebuie să faceti ceva ce vă displace sau ceva ce doriti să evitati,

q puteti vedea, de asemenea, ce ocupatii sunt asemănătoare cu cele la care v-ati gândit prima oară, astfel că aveti mai multe idei din care să alegeti.

Vă poate ajuta să luati o decizie:

q arătându-vă ce ocupatii v-ar plăcea mai mult sau v-ar displăcea mai putin,

q arătându-vă ce ocupatii ar putea pune pret pe deprinderile dumneavoastră,

q acordându-vă mai multe informatii pentru a decide referitor la fiecare ocupatie,

q lăsându-vă să vedeti ce va solicita de la dumneavoastră fiecare ocupatie.

După ce ati luat decizia, vă poate ajuta să obtineti ceea ce doriti si să rezolvati problema somajului dacă nu puteti obtine imediat ceea ce doriti:

q sfătuindu-vă cum să căutati, să solicitati un loc de muncă si cum să vă descurcati la interviu,

q dacă sunteti somer, pentru orice perioadă de timp, vă acordă sprijin pozitiv si sfaturi cum să vă descurcati,

q oferindu-vă unele informatii despre piata locală a muncii în zona dumneavoastră si unde să primiti ajutor în căutarea unui loc de muncă dacă aveti dificultăti.

Acest set de instructiuni se bazează pe modelul DOTS de învătare a rezultatelor consilierii. Pentru mai multe detalii vezi Law, W. G., and Watts, A. G. (1977). "Schools, Careers and Community," London, CIO.

Unde să încep? Identifică nevoile!

Când vă întâlniti cu o persoană care doreste consiliere pentru prima oară, trebuie să identificati nevoile acesteia. (Altfel, cum stiti că ajutorul pe care i-l dati este cel potrivit? Puteti fie să vă pierdeti timpul, vorbind degeaba, fie să lăsati să vă scape obiectul discutiei.). Dacă sunteti un consilier cu experientă sau consilier al carierei veti face acest lucru, probabil, în mod automat, aproape fără să vă gânditi. Dar este util să fim expliciti.

Există patru lucruri pe care le luati în consideratie când faceti acest lucru:

1. STAREA DE PREGĂTIRE. Cât sunt clientii de pregătiti să facă o alegere cu privire la carieră? Unii oameni sunt foarte indecisi si s-ar putea să aibă nevoie de mult ajutor. Le poate lipsi total încrederea sau poate se tem că unele aspecte ale optiunii lor sunt gresite sau pot avea o atitudine negativă. S-ar putea să fie foarte speriati de luarea unei decizii ca atare. Câtiva ar putea avea probleme care să nu aibă nimic de a face cu optiunea privind cariera si aceste probleme trebuie solutionate primele. Ati putea să îi trimiteti la altcineva pentru ajutorul pe care nu-l puteti da dumneavoastră.

2. COMPLEXITATEA. Cât de complexă este optiunea pentru clienti? Unii oameni pot fi foarte săraci, trăind într-o zonă dezavantajată economic şi cu un nivel ridicat al somajului, fără nici un mijloc de a ajunge în alte zone ale tării unde se află locuri de muncă vacante. Altii, pot avea copii sau părinti dependenti de ei de care trebuie să aibă grijă, rămânând acasă. Sau pot fi persoane cu nevoi speciale de un fel sau altul, sau fosti infractori. Sau poate apartin unei minorităti etnice cu valori culturale specifice de care trebuie să tină cont. Toti acestia vor avea de trecut peste obstacole speciale de care trebuie să fiti constienti. În cazul adultilor care caută consiliere si orientare, banii pentru sustinerea lor în timpul instruirii sau studiului pentru o nouă calificare ar putea fi esentiali. S-ar putea să fie necesar să discutati aspecte legate de transport cu oameni care trăiesc în zone rurale.

3. STAREA DE HOTĂRÂRE

Hotărât, Nehotărât, Sovăielnic

q În afara motivelor anterior prezentate [lipsa stării de pregătire si obstacolele complicate de depăsit] persoanele care doresc ajutorul dumneavoastră pot fi nehotărâte, incapabile să ia decizii. Problema pare a fi prea dificilă sau prea amplă si vor avea nevoie de mult ajutor de la dumneavoastră si de la altii pentru solutionarea ei.

q Altii sunt sovăielnici, de asemenea, dar ei ar putea decide fără dificultate dacă li se oferă ajutor. Multi solicitanti de consiliere ar putea fi astfel. Nu au ajuns încă să se gândească la aceste aspecte. S-ar putea să nu aibă nevoie de o sedintă de consiliere sau de un test psihometric complicat. Un ascultător întelegător, cu resurse informationale corecte i-ar putea ajuta mult.

q Altii s-au gândit deja mult sau stiu intuitiv ce este bun pentru ei si ce se potriveste intereselor si deprinderilor lor. Sunt deja destul de decisi. Tot ceea ce doresc este răspunsul la o întrebare specifică sau ceva informatii de care au nevoie. De exemplu, ar putea spune ceva de genul “Unde pot obtine o diplomă în Drept?” sau “Ce locuri de muncă sunt pentru zidari pe plan local?” sau “Cum este piata fortei de muncă în Austria – există o cerere pentru programatori de calculator?”

Desigur, trebuie să fiti atenti – asemenea întrebări pot ascunde lipsa de pregătire – o optiune limitată – au o singură idee si nu s-au gândit niciodată la altceva – sau nu le place să recunoască faptul că sunt derutati si nesiguri. Trebuie să sondati putin pentru a fi siguri că este vorba de o persoană hotărâtă. Dar dacă este asa, atunci va putea să se ajute singur, mai mult ca sigur, fără ajutorul dumneavoastră. S-ar putea nici să nu vă fi consultat (dacă permiteti accesul deschis la resursele dumneavoastră); acestia îsi vor găsi singuri răspunsul.

Notă: Ideile prezentate aici se bazează pe cercetarea efectuată de Centrul pentru Studiul Tehnologiei în Consiliere si Dezvoltarea Carierei, Universitatea de Stat din Florida, SUA. Vezi web site-ul lor pentru alte idei asupra temei:

http://www.career.fsu.edu/techcenter/practitioner/index.html

4. FAZA OPTIUNII/PROCESUL CONSILIERII

Cât de departe a ajuns o asemenea persoană în conturarea optiunii sale (privind cariera sau cursul de formare etc.?). Aici ne bazăm rationamentul, în general, pe ceva de genul rezultatelor studiului DOTS: care este problema pentru această persoană – este vorba de auto-cunoastere, mediere, de constientizarea oportunitătilor, trebuie să ia o decizie sau are nevoie de ajutor pentru implementarea unei decizii pe care o doreste? Ascultati ce spune persoana: seamănă cu vreuna din declaratiile de mai jos?

A. AUTO-CUNOASTERE – să te cunosti

Am nevoie doar de câteva idei despre mine si carieră pentru a începe.

Nu prea stiu ce îmi place si ce îmi displace sau ce pot face, dar cred că as putea să mă descurc cu putin ajutor.

Nu am indicii – nu stiu deloc ce pot face, ce mă interesează sau ce vreau.

B. MEDIERE – adaptarea mea la formare sau muncă

Am nevoie doar de o scurtă listă de locuri de muncă sau de cursuri care să mi se potrivească.

Stiu ce îmi place si ce pot face – ce înseamnă aceasta în termenii învătăturii sau ai muncii?

Cred că stiu cine sunt, dar nu stiu de loc ce să fac. Sunt atât de multe oportunităti, dar nu stiu de unde să încep.

C. CONSTIENTIZAREA OPORTUNITĂTILOR – carieră, cursuri si calificări

Am o carieră în minte – trebuie doar să obtin detalii despre aceasta.

Am nevoie de putin ajutor să aflu mai multe despre ocupatii, cursuri si/sau calificări – nu sunt prea sigur de ceea ce este disponibil.

Care sunt cerintele pentru tipul de carieră la care mă gândesc? Ce oferă cu adevărat? Vreau să pun unele întrebări amănuntite înainte să mă angajez la asa ceva.

D. LUAREA DECIZIEI – alegerea între două sau trei lucruri care arată bine

Trebuie să mă gândesc putin înainte să mă hotărăsc.

Nu mă pot hotărî ce să fac – cum să procedez?

Ce optiune este mai bună pentru mine? Voi fi capabil să fac fată?

E. TACTICA – să obtii ceea ce vrei si să implementezi o decizie

Cred că pot scrie cereri si mă descurc la interviuri, dar sunt sigur că m-as descurca mai bine cu câteva indicii.

Trebuie să mă gândesc cum să obtin finantare si la alte aspecte practice.

Am nevoie de un oarecare ajutor ca să scriu un CV bun si să reusesc la interviuri.

Unde să încep când caut un loc de muncă sau un curs pe care îl doresc?

Cum să rezolv întrebările de la interviu? Cum să procedez?

Fiecare din aceste declaratii sugerează….

..... un nivel diferit al stării de pregătire pentru a face o alegere, mai multă sau mai putină nevoie de ajutor si sprijin si un rezultat distinct al învătării (conform cu modelul DOTS). (Ultimele afirmatii în fiecare din sectiunile A-E sunt cele despre care vom considera că indică o stare de pregătire mai redusă în luarea deciziilor si o nevoie mai mare de sprijin). Am adăugat „medierea” întrucât trebuie să puneti laolaltă auto-cunoasterea si constientizarea oportunitătilor pentru a vedea ce este potrivit si disponibil pentru dumneavoastră, înainte de a face o alegere.

[Vezi Partea 1 a acestui Modúl de instruire pentru a vedea cum se potriveste GO fiecăruia din titlurile de aici]

ACUM TESTATI-VĂ

Să revenim la GO. Acesta este o resursă complexă si oferă ajutor în câteva domenii pentru diferite tipuri de oameni. Sarcina noastră este să vedem de cât ajutor au nevoie pentru a-l folosi si ce părti ale programului vor fi cele mai utile pentru ei si în ce ordine.

Vedeti cum vă descurcati cu acest exercitiu.

Pe pagina următoare prezentăm un tabel. În partea de sus sunt rezultatele orientării descrise de modelul DOTS. În jos sunt trei niveluri de sustinere: de la auto-ajutor până la totală orientare specializată. Vezi câte căsute puteti completa cu părti ale GO: de exemplu, descrieri ale ocupatiilor, Modúlul de întocmire a CV-ului, Chestionarul de interese etc. Revizitati programul dacă nu vi-l amintiti prea bine si vedeti meniul principal si submeniurile. De asemenea, trebuie să vă gânditi serios la ce fel de sprijin ar putea fi necesar. Într-o oarecare măsură, desigur, aceasta va depinde si de utilizator si de program, dar s-ar putea să existe părti ale programului care considerati că nu ar trebui să fie niciodată utilizate decât cu sprijinul unui consilier specializat sau altele pe care considerati că trebuie să le utilizeze toti pe bază de auto-ajutor. Vedeti ce credeti. Vor fi, aproape sigur, si unele căsute necompletate.

Completati spatiile libere dacă puteti, folosind Modúle sau sectiuni din GO

Nivelul de sprijin	Auto-cunoastere	Mediere	Constientizarea oportunitătilor	Luarea deciziei	Tactica implementării deciziilor
3. Îndrumare de specialitate
2 Oarecare sprijin disponibil dacă e cazul
1 Auto-ajutorare

Iată la ce ne-am gândit

Nivelul de sprijin	Auto- cunoastere	Mediere	Constientizarea oportunitătilor	Luarea deciziei	Tactica implementării deciziilor
3 Sprijin deplin	Chestionar de interese, Chestionar de aptitudini, cu discutarea rezultatelor cu un consilier sau profesor	Chestionar de interese, Chestionar de aptitudini, cu discutarea rezultatelor cu un consilier sau profesor	Probleme de sănătate, discutarea rezultatelor cu un consilier sau profesor	Probleme de sănătate, discutarea rezultatelor cu un consilier sau profesor	Modúlul de somaj, cu discutarea rezultatelor cu un consilier
2. Un oarecare sprijin [de specialitate?]	Chestionar de interese, Chestionar de aptitudini	Păsările cu anumite pene. Chestionar de interese, Chestionar de aptitudini	Căutarea cuvântului cheie, locuri de muncă legate de disciplinele scolare, probleme de sănătate, informatii despre piata locală a fortei de muncă	Ce nu mi-ar plăcea? Căutarea cuvântului cheie [Ce altceva?]	Modúlul de scriere a CV-ului. Pregătirea pentru interviu. Modúlul despre somaj. Modúlul de activitate independentă
1. Auto-ajutorare	?	Păsările cu un anumit tip de pene. Chestionar de interese, Chestionar de aptitudini	Căutarea cuvântului cheie. Căutarea alfabetică Informatii cu privire la piata locală a fortei de muncă	Căutarea cuvântului cheie. Ce mi-ar displăcea? [Ce altceva?]	Modúlul de scriere a CV-ului. Pregătirea pentru interviu

La ce ne-am gândit................

Nu există răspunsuri corecte sau gresite – ideea este că trebuie să faceti o judecată profesionistă în calitate de consilier al carierei, iar utilizarea calculatorului nu vă usurează treaba! Trebuie să vă gânditi încă la nevoile clientului, la cât de pregătit este să ia decizii, la orice probleme speciale sau obstacole pe care le poate avea si la nivelul de sprijin pe care ar trebui sau ati putea să-l acordati.

Luăm deciziile noastre din următoarele motive – verificati-le comparativ cu ale dumneavoastră – sunteti/nu sunteti de acord? De ce? De ce nu? Notati-vă orice chestiuni la care vreti să vă gânditi mai mult – s-ar putea să vreti să revedeti o anumită parte a programului GO pentru a-l cunoaste mai bine si pentru a fi siguri că îi întelegeti valoarea corect.

Avem unele spatii libere în tabel – aveti si dumneavoastră? Cu ce ar trebui completate acestea? Un interviu? O experientă de muncă? Un test diferit? Un alt program de calculator? O carte de referinte? Un înregistrare video? Un web site? Notati-vă – puteti tipări o variantă necompletată a tabelului dacă doriti să vă tineti notitele pe el.

Auto-cunoastere

Mediere

Constientizarea oportunitătilor

Luarea deciziei

Tactica implementării deciziilor

Auto-cunoastere:

Am înteles că GO încurajează, în principal, auto-cunoasterea prin Chestionarul de interese si Chestionarul de aptitudini.

Nu ne-am gândit, totusi, că Chestionarul de interese este cel mai eficient dacă este oferit ca un exercitiu de auto-ajutor: la fel ca multe alte chestionare, există posibilitatea unui rezultat negativ sau încâlcit pentru utilizator si cineva ar trebui să fie la îndemână să stea de vorbă cu clientul, dacă este necesar. Acesta ar fi nivelul doi de sprijin – nu este nevoie de un specialist în consiliere atunci când orice membru al personalului stie când să trimită problemele semnificative la un consilier specializat.

De asemenea, Chestionarele pot fi utilizate eficient ca o pregătire pentru un interviu de orientare către un consilier al carierei si rezultatele pot fi discutate cu folos acolo, în special când sunt divergente de propriile vederi ale clientului despre sine. Acesta va fi cel mai înalt nivel de sprijin.

Mediere:

Chestionarul de Interese si Chestionarul de Aptitudini oferă, desigur, sugestii privind ocupatiile care se potrivesc intereselor si deprinderilor dumneavoastră. Acestea pot fi folosite la toate cele trei niveluri, pentru un asemenea scop, dar am considerat că sunt cel mai eficiente nivelurile 2 si 3 de sprijin pentru aceleasi motive pe care le-am mentionat si la auto-cunoastere. “Cei care se aseamănă” a fost, de asemenea, un exercitiu util pentru mediere, întrucât încurajează oamenii să se compare cu un grup de lucrători: leagă interesele si valorile personale de cele ale unor anumite grupe de ocupatii. În aceasta constă valoarea lui, si nu în regăsirea informatiilor detaliate. Pentru cei care au fost destul de încrezători în ei însisi, exercitiul a putut fi făcut usor, fără ajutorul membrilor personalului de la centrul de consilierea carierei, dar s-ar putea ca un ajutor să fie valoros – poate ca parte a unei sesiuni de consiliere în grup, întrucât stimulează idei, dintre care unele ar putea fi stereotipuri. Interactiunea cu altii ajută la înlăturarea stereotipurilor si la testarea ideilor stimulate de exercitiu – ambele idei despre sine si despre ocupatii. Aceasta îl face util si pentru nivelul 2 de sprijin.

Constientizarea oportunitătilor:

Multe din cele oferite de GO se referă, în opinia noastră, la regăsirea informatiei relevante pentru persoană care duce la o constientizare mai mare a oportunitătilor. Ne-am gândit că o căutare după cuvintele-cheie, căutarea alfabetică si informatiile despre piata locală a fortei de muncă pot fi folosite usor pe bază de auto-ajutor. Unii oameni care sunt mai putin decisi s-ar putea să vrea să pună întrebări suplimentare sau să nu fie foarte siguri cum să construiască o căutare si astfel, pentru ei, nivelul 2 de sprijin va face programul mult mai eficient – aceasta ar putea fi o parte a lectiilor privind cariera în scoli. Optiunea legată de locul de muncă, care generează noi idei la care clientii poate că nu s-au gândit înainte, va beneficia, de asemenea, de sprijin întrucât s-ar putea ca oamenii să dorească să pună întrebări despre noul loc de muncă si să cerceteze si alte informatii la centrul de consilierea carierei. Disciplinele scolare, am înteles noi, sunt folosite, de asemenea, cel mai eficient cu un anumit sprijin, întrucât optiunea pentru nivelul educational sau al cursului de formare este, adesea, mai precisă atunci când profesorii sau specialistii anumitor discipline pot oferi sfaturi. Nu este întotdeauna usor să-ti evaluezi propriul nivel de cunostinte academice fără un sfat – dar acesta nu trebuie să vină de la specialistul în consiliere, ci de la profesri, dacă programul se foloseste într-o scoală sau colegiu.

Problemele de sănătate le-am pus în primele două categorii, întrucât considerăm că oamenii cu dizabilităti se confruntă, deja, cu obstacole complexe în calea libertătii lor de alegere si au dreptul să astepte sprijin de la specialistii în consiliere si de la altii pentru a-si clădi si consolida încrederea si să abordeze planificarea carierei în spiritul „eu pot face aceata”. S-ar putea să aibă nevoie si de apărarea intereselor din partea unui profesionist în consiliere. Prin urmare, nu am dori să vedem sectiunea oferită pentru asemenea clienti sau cursanti doar pe bază de auto-ajutor: ar putea deveni deprimati, simtind că „Nu pot face orice vreau să fac – nu există nimic pentru oameni ca mine pe piata fortei de muncă”. Aceasta ar fi o întelegere gresită a Modúlului programului, iar sprijinul trebuie să fie la îndemână pentru a proteja împotriva unei asemenea întelegeri gresite.

Luarea deciziilor:

Am pus problemele de sănătate pe nivelul 3 pentru aceleasi motive ca si în cazul Constientizării oportunitătilor. Dar Modúlul ajută la clarificarea unor lucruri la care ar trebui să se gândească o persoană cu dizabilităti atunci când ia o decizie în privinta carierei, cu conditia să fie sprijinită. Aceasta ridică întrebări-cheie despre valori – care sunt adesea centrale atunci când luăm o decizie.

Căutarea cuvintelor-cheie, inclusiv negativul „ce mi-ar displăcea” stimulează, de asemenea, gândirea despre valorile esentiale si, prin urmare, poate fi utilă când problema este decizia privind una sau două optiuni. Persoana încrezătoare constientă de sine poate rezolva aceasta pe baza auto-ajutorului, dar unii oameni vor descoperi că trebuie să discute problema cu cineva si nu să stea în fata monitorului; de aici rezultă situarea căutării cuvintelor-cheie la nivelurile 1 si 2.

Tactica implementării deciziilor:

Sectiunile de scriere a CV-ului si pregătirea interviului pot fi folosite cu sau fără sprijin – în functie de cât de încrezătoare este persoana care le foloseste. Ocazional, pregătirea interviului, pentru cineva care a avut o serie de esecuri la interviuri ar putea avea nevoie de mai mult ajutor specializat.

Modúlul de somaj, întrucât este destinat în mod special pentru somerii pe termen lung si pentru cei din zone unde există o rată mare a somajului, acestia trebuie, într-adevăr, să fie sprijiniti pentru a fi pe deplin eficient continutul Modúlului. Cei care si-au pierdut speranta si au devenit inactivi economic ar putea avea nevoie de ajutor de la specialistii în consiliere sau consilierii de personal pentru „a-i pune pe picioare” din nou. De aceea l-am pus la nivelurile 2 si 3.

Ce am lăsat cu spatiu liber:

În afara Chestionarelor de interese si aptitudini, nu există si altceva în GO care să ajute la auto-cunoastere. Există, însă, multe teste si programe pe alte calculatoare sau web site-uri care pot oferi ajutor în acest caz: de exemplu, în evaluarea propriilor valori cu privire la muncă sau a imaginii despre propria personalitate, în general, si cum se leagă aceasta de muncă.

Luarea deciziilor, de asemenea, poate beneficia si de alte resurse pentru a o sustine: experienta de muncă, „cursuri de cunoastere”, simulări si exercitii sistematice pentru modelarea luării deciziilor (care au fost toate utilizate aici).

La nivelul 3 va exista întotdeauna nevoia de o convorbire de consiliere individuală detaliată cu un consilier, ca resursă suplimentară pentru oricare program pe calculator.

Listă de verificare:

Ce alte resurse folositi în prezent în centrul dumneavoastră pentru a completa aceste spatii libere din tabel? Completati detaliile din acelasi tabel. Unde se suprapune GO cu resursele dumneavoastră? Dacă folositi GO veti continua să folositi si celelalte resurse ale dumneavoastră? De ce?

Întocmiti o notă mai jos cu orice lipsuri pe care nu le acoperiti cu nimic – există vreun motiv pertinent pentru aceasta? (Poate oamenii pe care îi ajutati nu au nevoie de acel tip de sprijin la acel nivel sau poate oferiti numai un anumit nivel de servicii / informatii în loc de consiliere sau orientare, de exemplu?). Utilizati prea mult un singur tip de resurse (un interviu de orientare, de exemplu) când ati putea, în schimb, să vă îndreptati clientii sau cursantii către partea potrivită a GO? Îi serviti prea mult pe unii clienti si prea putin pe altii?

Completati următoarele propozitii:

„Celulele în matrice care sunt goale pentru organizatia noastră sunt astfel din cauză că:

........................................................................................................................................”

„Acolo unde GO se suprapune cu resursele noastre curente ar trebui să folosim/nu ar trebui să folosim, în schimb, GO deoarece:

.......................................................................................................................................

........................................................................................................................................”

si, dacă se potriveste, si acesta:

„Motivul pentru care folosim o resursă pentru a completa mai mult de o treime din căsute este că:

.......................................................................................................................................

........................................................................................................................................”

Lucrul important nu este ce decizii luati aici, ci faptul că aveti un motiv justificat profesional pentru luarea acestor decizii!

În final, GO este o resursă excelentă, dar va functiona cel mai bine când este integrat într-un program potrivit de educatie privind cariera într-o scoală sau colegiu sau când este legat de alte resurse – precum benzi video si audio, texte tipărite, web site-uri etc. – într-un Centru de consilierea carierei si, mai ales, când este sustinut corespunzător de un personal de îndrumare instruit, care îl cunoaste bine si poate arăta unei persoane care doreste cpnsiliere cum să-l folosească eficient pentru a corespunde nevoilor acesteia.

Utilizarea GO în consilierea de grup

Consilierea este adesea mult mai eficientă când este oferită ca parte a unui exercitiu de grup: oamenii în grup pot învăta unii de la ceilalti, tot asa ca si de la consilierul carierei sau consilierul de orientare. Teoria învătării din experientă este foarte utilă când se decide cum să se facă o consiliere de grup. David Kolb (1984 - Învătarea din experientă: experienta ca sursă de învătare si dezvoltare) a sugerat că întregul proces de învătare trece prin patru etape:

q experienta concretă – trecem activ printr-o experientă,

q observatia reflectivă – trebuie să ne gândim la ce s-a întâmplat si ce părere ne-am format,

q conceptualizarea abstractă – elaborăm o „teorie” care explică, în general, cauzalitatea întâmplărilor si cum se leagă acestea de alte experiente personale similare,

q experimentarea activă –când ne testăm teoria într-un context practic.

Oamenii tind să se simtă mai bine în una sau două din aceste etape, decât în altele – aceasta generează “stiluri de învătare”.

[vezi http://www.campaign-for-learning.org.uk/aboutyourlearning/whatlearning.htm pentru mai multe informatii]

Această teorie este foarte utilă în proiectarea consilierii de grup, care trebuie să includă:

q o oportunitate de a avea o experientă activă – un exercitiu practic, de exemplu un studiu de caz sau joc pe roluri, care poate să însemne împărtirea unui grup mare pe grupuri mai mici,

q unele reflectii asupra a ceea ce s-a petrecut în acel exercitiu si feedback-ul pentru întregul grup asupra oricăror descoperiri sau alte rezultate care au apărut,

q tragerea unor concluzii generale cu privire la învătarea din experientă,

q si, în final, elaborarea cu grupul a unui plan de actiune pentru testarea acestor puncte în viitor, dacă grupul nu vrea să facă acest lucru atunci si acolo. Care sunt pasii următori?

GO poate oferi date pentru acest proces, în special în etapa de experientă concretă. Utilizarea programului de către indivizi, perechi sau grupuri mici în cadrul unuia mai mare poate alcătui experienta concretă din care se va alimenta restul sesiunii.

Utilizarea GO poate deveni, de asemenea, etapa de experimentare activă a sesiunii – de exemplu, atunci când punctele de învătare elaborate de grup îi conduc în mod natural la utilizare individuală a GO pentru a urma pentru ei însisi punctele parcurse în grup. Utilizat astfel, GO poate fi un fel de „temă pentru acasă” stabilită pentru grup de către consilier, profesor sau moderatorul de grup sau convenit chiar de grup. Este posibil a se derula o serie de sesiuni de consiliere de grup în legătură cu utilizarea diferitelor părti ale programului.

Oferim mai jos patru exemple de exercitii care arată cum GO poate fi folosit ca parte a unui asemenea grup de învătare din experientă. Acestea sunt doar exemple, menite să sugereze cum ati putea folosi programul.

Exercitiul 1

Folositi un număr mic de cuvinte-cheie sau alti factori de căutare din GO pentru a crea imaginea cuiva cu interese, deprinderi, calităti personale sau valori potrivite unei anumite ocupatii sau grup de ocupatii. Pentru mai mult realism puteti face aceasta pornind de la un model de CV prezentat în Modúlul GO la scrierea CV-ului. Creati două sau trei asemenea „CV-uri” cu diferite cuvinte-cheie.

Membrii grupului sunt apoi invitati să joace rolul unui grup de angajatori în industria / domeniul respectiv. Alcătuiti o listă scurtă a denumirilor de locuri de muncă din GO si invitati „angajatorii” să folosească GO ca să vadă ce calităti-cheie [interese, deprinderi, valori personale si preferinte, nivel educational] trebuie să caute la un candidat pentru aceste locuri de muncă.

Apoi oferiti-le „CV-urile” pregătite si cereti-le să selecteze unul dintre ele, pentru a „angaja” persoana pe un loc vacant în ocupatia (ocupatiile) despre care au discutat.

Faceti-i să reflecteze asupra acestei experiente – (a) în privinta a ceea ce cred că vor căuta angajatorii, (b) cât de usor era să găsesti informatia de care aveau nevoie în GO si ce sectiuni au folosit, (c) motivatia în spatele optiunii lor pentru un candidat, (d) căror altor ocupatii consideră că li s-ar fi potrivit interesele, deprinderile si calitătile [indiciu – folositi optiunile de muncă înrudite].

Dacă puteti implica un angajator real dintr-o industrie relevantă sau un fost cursant care lucrează acum acolo, acesta va fi un avantaj în plus.

Punctele de învătare:

q x cum pot fi solicitate într-o ocupatie si nu în alta interesele, deprinderile si calitătile personale si care din ele sunt comune pentru mai multe ocupatii?

q x cum să analizezi o ocupatie de care sunt interesati clientii pentru a vedea ce se solicită de la cei care o practică (interese, deprinderi si calităti personale)?

q x ce ar putea dori angajatorii de la un solicitant pentru această ocupatie?

q x cum să folosesti GO pentru identificarea informatiilor care îi pot ajuta pe clienti atunci când solicită un loc de muncă sau elaborează un CV?

Exercitiul 2

[Potrivit pentru cursantii care tocmai încep să se gândească la carieră si ocupatii si care nu au prea folosit GO înainte]

Imprimati pe o foaie descrieri ale unor ocupatii din GO si acoperiti orice cuvinte sau propozitii care le fac mai usor de identificat ca fiind o anumită ocupatie (de exemplu, titlul!). Dati aceste foi grupului si invitati-i să discute între ei si să afle ce ocupatie se află la baza informatiilor existente.

Faceti-i, la început, să ghicească rezonabil si pe baza informatiilor si să alcătuiască o listă de idei despre ceea ce ar putea să fie. Apoi permiteti-le să acceseze GO pentru a găsi solutia corectă. Încurajati-i să folosească orice cuvânt-cheie la care se pot gândi care este legat de descrierea partială pe care o au ca bază pentru această cercetare.

Cereti grupului, ca rezultat al acestora, să alcătuiască o listă a lucrurilor-cheie pe care vor/trebuie să le cunoască despre o ocupatie atunci când încep să se intereseze de ea – de exemplu, atunci când vorbesc cu cineva care o practică. Care sunt întrebările-cheie ce trebuie puse? Ce face ca o ocupatie să se distingă de alta? Cum ar putea un sistem ca GO să ajute la aceste întrebări?

Punctele de învătare:

q x cum să cercetezi informatiile despre ocupatii – un set de întrebări-cheie de pus?

q x cum să folosesti GO pentru a găsi răspunsurile la aceste întrebări?

Exercitiul 3

[Util pentru un grup care caută locuri de muncă]

Pregătiti două sau trei CV-uri imaginare, asa cum se sugerează în Modúlul de scriere a CV-ului. Faceti măcar unul mai prost decât celelalte – pentru a sugera ce să NU se facă – si măcar unul mai bun – pentru a ilustra cum poate arăta un CV bun. Puteti folosi GO în acest scop, dacă este necesar.

Pregătiti, de asemenea, o reclamă pentru locul de muncă pentru care sunt destinate aceste CV-uri. Cursantii trebuie să actioneze în grupuri mici pentru a discuta căruia dintre CV-urile disponibile i-ar acorda un interviu. Ei trebuie să remarce motivele care i-au făcut să gândească astfel.

Încurajati grupul să reflecteze asupra exercitiului – cum arăta din punct de vedere al unui “angajator” si cum diferite trăsături ale unui CV le-au creat diferite impresii.

Faceti ca grupul să reanalizeze Modúlul GO privind scrierea CV-urilor si să compare punctele pe care le-au parcurs cu cele de acolo.

Notati si rezolvati orice discrepante.

Asigurati-vă că grupul are un text tipărit al punctelor-cheie de la Modúlul GO pe care să-l ia cu ei.

Puncte de învătare:

q ce să evitati când scrieti un CV?

q ce este important când scrieti un CV?

q de ce este important a se tine cont de punctul de vedere al angajatorului atunci când scrieti un CV?

Exercitiul 4

„Bateti calculatorul”

[Util pentru membrii unui grup care nu s-au gândit încă prea mult la o carieră sau care se gândesc să-si schimbe cariera]

Pregătiti una sau două selectii de aspecte legate de interese si aptitudini din GO, care vi se pare că merg împreună si care indică o anumită ocupatie sau ocupatii. (Pentru a întelege cum le foloseste calculatorul pentru a potrivi oamenii cu locurile de muncă poate că trebuie la început să-l întrebati pe programatorul sau tehnicianul local despre algoritmul pe care îl foloseste calculatorul pentru a potrivi oamenii cu ocupatiile). Acestea ar trebuie să fie aspecte din Chestionarele de interese si aptitudini. Verificati dv. că selectarea generează, în fapt, denumiri de locuri de muncă pe care le asteptati, prin completarea fiecărui Chestionar de interese si aptitudini si marcarea răspunsurilor la acestea cu un acord.

Dati grupului listele selectate cu aspecte legate de interese si deprinderi pe care le-ati pregătit si spuneti-le să vadă dacă pot să „bată calculatorul” si să elaboreze un număr mai mare de sugestii ocupationale corespunzătoare care se potrivesc acestor interese si deprinderi decât poate oferi acesta. Dati-le un anumit timp pentru a face aceasta si apoi dati lista de sugestii pe care o face calculatorul pentru acel set de chestiuni selectate în cele două teste.

Dacă selectia grupului diferă sau este mai lungă sau mai scurtă decât cea a calculatorului, discutati cu ei de ce poate fi astfel? Au trecut cu vederea ceva luat în consideratie de calculator sau este vorba de faptul că o minte umană este mai bună decât calculatorul în alegerea unei optiuni pentru o fiintă umană? Sunt unele lucruri pe care calculatorul le face mai bine? Cum trebuie să tratăm rezultatele oferite de calculator pentru noi si ce avantaje si dezavantaje are folosirea calculatorului ca solutie la găsirea tuturor ocupatiilor de care ar putea fi interesat si capabil să le facă cineva? Cum ar trebui să tratăm „rezultatele” pe care ni le dă calculatorul – ca punct de început al discutiilor sau ca adevăr despre noi?

Puncte de învătare:

q cere este relatia dintre interese, aptitudini si ocupatii?

q cu cât este mai mare „oferta” pentru cineva cu anumite interese si deprinderi decât v-ati gândit la început?

q ce poate si ce nu poate face un calculator pentru a vă ajuta să efectuati o optiune cu privire la cariera si în ce fel diferă modul în care „gândeste” el de al tău, si prin urmare cum să-l folosesti cu întelepciune si scepticism moderat?